Povestitorul de București

streets-Bucharest flickr

Câți nu au gândit, cel puțin o dată, că Bucureștiul poate e prea gri, prea sumbru, cu prea multe clădiri uniformizate și prea puține care să emane parfumul unor secole trecute, fără să lase cerul să se întrevadă prin acoperișul lor dărăpănat? Turiștii trec adesea indiferenți pe lângă locurile sale emblematice și se îndreaptă spre Sinaia sau Brașov, mai degrabă decât să petreacă un weekend în capitală. Dar Alex Grigorescu (35 de ani) s-a gândit la aceste lucruri și a decis, în urmă cu doi ani, să creeze câteva circuite care să aducă în lumina reflectoarelor și Capitala, văduvită până atunci de un astfel de „răsfăț”. Ideea sa i-a adus în octombrie anul trecut distincția Entrepreneur of the Month din partea Ambasadei SUA.

În plimbările prin București alături de el (Bucharest Walks) ai prilejul să descoperi oaze de liniște, cum ar fi Parcul Ioanid, situat în apropiere de Piața Romană, pe care puțini sunt cei care îl disting printre casele de pe Bulevardul Dacia.„Bucureștiul ascuns”, „Bucureștiul evreiesc” sau „Visul Dictatorului” sunt mini-circuitele care îi poartă, pe jos, pe turiștii străini, prin cartierele ascunse ale Bucureștiului.

„Bucureștiul ascuns” dezvăluie exemple ale arhitecturii Art Deco sau moderniste, te poartă prin parcuri mici, cunoscute de foarte puțini, de la Parcul Icoanei și Ioanid, la Școala Centrală și Biserica Anglicană. Celor care aleg „Bucureștiul evreiesc” li se dezvăluite vechiul cartier evreiesc al Capitalei, demolat în anii 1980, Marea Sinagogă sau Teatrul Evreiesc de Stat. Cum Nicolae Ceaușescu rămâne, fie că ne place, fie că nu, un personaj cunoscut peste granițe, „Visul Dictatorului” te poartă de la un fost „Circ al Foamei”, pe Bulevardul „Victoria Socialismului” până la Casa Poporului.

„De formaţie jurnalist, domnul Grigorescu ştie cum să spună povestea fascinantă a Bucureştiului, incluzând trecutul comunist, diversitatea culturală şi chiar cimitirele originale ale oraşului”, a spus despre el, ambasadorul Statelor Unite, Hans Klemm, în noiembrie anul trecut, atunci când i-a acordat distincția Entrepreneur of the Month. „Probabil cele mai mari emoții le-am avut atunci când am făcut turul cu domnul ambasador”, recunoaște Alex Grigorescu. De la Casa Oamenilor de Știință și-a dus oaspetele către Ateneu, apoi spre fosta clădire a Comitetului Central și au ajuns până la biserica Kretzulescu. „A fost scurt turul, a durat o oră și jumătate, însă inițial trebuia să fie și mai scurt”, mărturisește el.

Asemenea unui detectiv, munca lui nu se termină atunci când turul s-a încheiat. De aceea, spune el, „investiția cea mai mare este timpul pe care ți–l aloci ca să descoperi o clădire sau o poveste nouă, pe care trebuie să le cercetezi. Nu îți trebuie mulți bani să pornești ceva de genul acesta, depinde cât ești dispus să investești din timpul tău, în loc să faci outsourcing”, argumentează el.

„Acum când intri în librărie găsești o groază de cărți specializate despre București, dar acum 20 de ani nu găseai nimic. E greu de închipuit, dar așa era. Dacă voiai ceva, împrumutai de la rude sau mergeai la anticariat. Eu citeam foarte mult despre București, adolescent fiind, într-o vreme în care nu mulți se interesau de București pentru că era urât”, povestește Alex Grigorescu. Tânărul adolescent de atunci, absolvent al Liceului German din București, a ales să meargă la ASE, la secția în limba germană. Hazardul însă a așezat altfel lucrurile. În anul doi de facultate, pasionatul de istorie a decis să facă tururi prin țară pentru turiștii germani. Motivul era atunci unul pur mercantil, însă a fost extrem de serios și pasiunea și-a recăpătat locul de cinste.

Își amintește și acum câte emoții a avut atunci când a făcut primul tur. Fiindcă era la început de drum, unele obiective nu le cunoștea așa că s-a oprit în Sibiu, Mediaș și Sighișoara, cu o zi înainte de sosirea turiștilor, pentru a identifica obiectivele (pe unele le știa doar din poze), câteva restaurante sau baruri pe care le putea recomanda pentru masa sau câteva locuri pentru relaxare. A luat trenul de noapte spre Arad și i-a întâmpinat pe turiști la Vama Nădlac.

„Șoferul a fost foarte de treabă și a fost singurul care a știut că e primul meu grup și s-ar putea să nu știu toate șoselele și toate drumurile”, povestește el. De ce i-a fost teamă nu a scăpat însă, pentru că au deviat de la drumul principal și s-au trezit pe un „drum plin de hârtoape, pe unde nu mai circula nicio mașină”. Singurul avantaj a fost faptul că pe drum au văzut căprioare, însă turiștii au fost nervoși, iar seara au ajuns la hotel foarte târziu. A reușit însă să îi facă să uite de acest incident, iar, la final, turiștii nu au avut nemulțumiri. Pentru el însă, a fost o lecție bine învățată.

„Toți prietenii mei îmi spuneau, înainte să plec în tururi că mă invidiază: mănânci, bei, te plimbi, le mai și spui o poveste turiștilor și gata. Dar lucrurile nu stau chiar așa pentru că, atunci când ai 40 de oameni în responsabilitatea ta, cărora trebuie să le povestești multe lucruri, trebuie să îi faci să se simtă bine, să nu ai scandalagii sau să reacționezi imediat cum se întâmplă ceva, probabil este cea mai grea parte. Dar totul se învață”, mai spune Alex Grigorescu. Acum se concentrează asupra Bucureștiului și merge mai rar prin țară, fiind uneori „forțat” să mai facă și muncă de birou.

 

 

Foto: flickr.com

More from Corina Alexandru

Vacanță cu istorie

În România, sunt câteva sute de conace,  ridicate de elitele vremii,  din...
Read More

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *