Povești de la castel (I)

Cantacuzino

În realitatea turistică de azi, există cazuri fericite în care castelele sunt readuse la viață de prinți moderni. Iar istoria transformării lor e adesea mai interesantă decât orice poveste.

Misterul predomină când e vorba despre castelele din România. Dar nu toate poveștile încep cu ceață, atmosferă de roman gotic sau  siluete de femei în negru. Dacă le trecem pragul și le cunoaștem și istoria, singurul „risc” este acela de a ne lăsa  cuceriți definitiv.

Una dintre opririle pe drumul acestor povești de transformare poate fi  castelul de la Bușteni, unde cortina s-a dat la o parte în urmă cu câțiva ani. Atunci, noii proprietari au îndepărtat gardul care ascundea Castelul Cantacuzino și clădirea de piatră a revenit astfel în peisaj, și la propriu și la figurat. Încet încet ea a renăscut după epoca în care fusese spital şi loc de protocol în era comunistă și înainte de retrocedare.

Ca să ajungi la el trebuie să urmezi și acum un drum ocolit, dar nimic nu se compară cu sosirea în fața arcadelor de piatră, când la picioare ți se așterne tot Bușteniul, iar cei mai apropiați vecini sunt doar munții. Gheorghe Grigore Cantacuzino a ales bine, când a comandat, la început de secol XX, construcția, după planurile arhitectului Grigore Cerchez. Castelul în stil neoromânesc, de peste 3.000 de metri pătraţi, este acum muzeu și loc de evenimente, fiind înconjurat de un parc de 1.000 de hectare, iar de câțiva ani chiar și fosta cramă a devenit restaurant de haute gastronomie, Canta Cuisine.

Citește despre expozițiile de la castel

Galerie foto

Noul „prinț” al domeniului este neamțul Kurt Neuschitzer, fost avocat, cel mai implicat dintre cei șase proprietari. El a făcut ca aici, de două ori pe lună, să răsune muzica clasică. Soția sa, solistă de operă la Bolshoi Theatre (Moscova), reunește artişti consacraţi din România și de peste hotare la serate de muzică unice – Prahova Classic Nights.

De altfel, Castelul Cantacuzino nu neglijează nici celelalte arte: anul trecut a găzduit o expoziție de lucrări de Salvador Dali și de gravuri ce ilustrează capodopere ale literaturii mondiale. În curtea castelului au răsărit cu acea ocazie un ceas inspirat din lucrarea artistului „The Persistence of Memory” şi canapeaua în formă de buze, inspirată din „Mae West lips sofa”. Ulterior, Picasso a preluat rolul de vedetă a locului, pentru că peste 120 de litografii realizate de artist au fost expuse, iar din aprilie „starul” va fi Marc Chagall.

Neuschitzer mărturisește că l-a bucurat descoperirea că familia sa are rădăcini în Transilvania. Mai ales că planurile sale sunt aici pe termen lung și ample, inclusiv în ce privește turismul din zonă – alături de ceilalți investitori vrea să dezvolte o stațiune cu terenuri de schi și golf, Zamora Golf, Ski and Holiday Resort.

Continuarea, aici

Articol apărut în numărul de aprilie/mai al revistei Bucharest Gentleman. Pentru abonamente, click aici

Written By
More from Iulia Stancu

Definiția fundraiserului de succes

Bunicul său arhitect italian a venit în România pentru a construi case....
Read More

1 Comment

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *