Viața versus gadgeturi

tech-pixabay

Le analizăm rezoluția ecranelor, carcasele, greutatea. Totuși efectul lor în viața noastră nu e doar financiar și vizual. Să ne asumăm, cu autoironie și luciditate, nu doar plăcerea de a deține un gadget, ci și efectul lui asupra noastră – cu bune și cu rele.

Tehnologia ne schimbă gândirea și, implicit, comportamentul și felul în care interacţionăm cu cei din jur. Dar ce mi-a atras atenţia, recent, sunt acele teorii conform cărora internetul nu doar că ne modelează vieţile ci produce modificări ale creierului, potrivit scriitorului american Nicholas Carr (nominalizat la Premiile Pulitzer pentru nonficțiune). Pe de altă parte, nu poate fi o întâmplare faptul  că în școlile internaționale de elită scrisul de mână e privilegiat, la fel și bibliotecile „reale”.

Practic prin tehnologie nu sunt influenţate doar părerile și ideile noastre, ci întreg sistemul nostru de gândire, de percepţie a mediului înconjurător, până la nivel neuronal. Iată câteva exemple inedite de efecte ale acestor modificări. De asemenea, ne-a interesat şi ce cred psihologii că e bine să păstrăm şi ce nu din ceea ce ne oferă noile tehnologii, până nu ne „transformăm” de tot, cum lasă Carr de înţeles.

Să ne îndreptăm privirea (așa cum facem de zeci de ori pe zi) către cel mai utilizat gadget la nivel mondial – smartphone-ul. Acesta devine o parte a utilizatorului, un asistent de care nu se desparte niciodată, o poartă către ştiri, socializare, distracţie şi orice formă de comunicare, arată un studiu publicat recent de Google, „o zi din viaţa lui homo smartphonicus”. Aproape 60% dintre utilizatorii de internet mobil îl consultă dimineaţa, până să plece de acasă. Mai mult, o treime îşi verifică smartphone-ul imediat după ce se trezesc, iar circa 43% spun că utilizează smartphone-ul (în alt scop decât a telefona) oricând în timpul zilei. Drept urmare, dacă până de curând telefonul avea un singur scop – acela de a face apeluri, acum acesta e secundar. Vorbim din ce în ce mai puţin la telefon (sau folosim tot mai puţin traficul de voce). câştigă, în schimb, teren aplicaţiile de chat şi reţelele sociale, sau, altfel spus, folosirea traficului de date.

Un indiciu clar: pentru homo smartphonicus locul telefonului este unul intim în viața sa, chiar lângă pat. joacă rol de ceas deşteptător, dar și de „carte de povești” de adormit. Intrăm pe internet de pe smartphone sau tabletă înainte de a adormi, dar îl folosim și dacă nu putem dormi. Dar principalul efect este, de fapt, o acutizare a stărilor de insomnie (lumina emanată de aceste gadget-uri ne derutează organismul, făcându-l să creadă că este zi şi să emane hormoni care ne dau energie).

Să ne „scuzăm” dependența cu pretextul că aflăm și învățăm mai multe? S-a dovedit însă că ecranele permit o viziune și înțelegere fragmentată a faptelor. Doar un suport precum cartea permite să identifici legături de cauzalitate în cazul informației complexe. Așa că efectele smartphone-ului sau ale tabletelor se reflectă şi în felul în care absorbim şi procesăm informaţia, tot potrivit lui Carr.

Tot scriitorul american arată că, într-o foarte mare măsură, utilizatorii de internet (chiar şi cei care s-au născut şi au trăit înaintea acestui boom tehnologic) îşi pierd încet capacitatea de a sintetiza texte lungi. Apare tendinţa de a citi rapid, pe diagonală, nu mai avem răbdare de texte prea lungi, uităm repede ce am citit şi se instalează o nevoie de a ne hrăni mintea constant cu informaţii noi, dar uşor de digerat. „Să mă cufund în lectura unei carţi sau a unui articol lung era atât de uşor. Pur şi simplu mintea nu mi se putea dezlipi de firul narativ sau meditam asupra argumentelor unui articol și petreceam ore în şir în faţa unei scrieri. Acum atenţia mea începe să fie distrasă după una-două pagini. Încep să îmi pierd răbdarea, să mă agit şi să caut altceva de făcut. cititul profund, care până nu demult era ceva normal pentru mine, e un adevărat efort”, spune Carr. Şi, treptat, acest lucru se transpune şi în comunicarea cu cei din jur. Nu vi se întâmplă adesea să staţi de vorbă cu persoane cărora le place să detalieze anumite subiecte, dar voi sunteţi tentaţi să le spuneţi mereu: treci la subiect?

Acesta este un punct uşor mai sensibil: efectele pe care le are tehnologia asupra relaţiilor interumane. Dacă unii tind să susţină că reţelele de socializare, aplicaţiile de chat şi internetul mobil în general nu fac altceva decât să ne îndepărteze de realitate, pentru mulţi această lume înseamnă realitatea.

„Strămoșul” acestor gadgeturi (în materie de efecte), cel care ne-a afectat primul viața ca tehnologie, este însă televizorul. Un studiu recent al Asociației Americane de Psihologie arată că cei cu vârste de peste 55 de ani, care au crescut cu televizoare alb-negru, au șanse foarte mari să mai viseze și acum tot în alb-negru, pe când tinerii, care au avut doar televizoare color vor visa în culorile cu care sunt obișnuiţi. Bineînţeles că, de fapt, lista efectelor pe care le are televizorul asupra noastră este mult mai mare, de la modificări ale obiceiurile de consum al programelor, până la dezvoltarea privirii periferice sau acordarea unei atenţii mai sporite acesteia (de unde și apariţia ecranelor de tip “widescreen”, în fomat 16:9).

„Avem nevoie de autocenzură şi atunci când folosim tehnologia”, susţine psihologul şi inventatorul Dumitru Grigore. „Tehnologia poate să ne aducă în afara traseelor corecte de relaţionare dintre noi oamenii, dintre grupuri. Dar totul depinde de măsura şi controlul pe care ni le setăm noi”. Pentru generaţia millenials – cei care s-au născut în timpul acestui boom tehnologic şi nu cunosc o realitate lipsită de tehnologie – psihologul spune că cea mai bună soluţie este aceea de a fi expuşi la toate posibilităţile de comunicare, educaţie, diverstisment şi relaţionare şi să fie lăsați să aleagă.

Totodată, el subliniază că cele mai importante schimbări pe care le aduce tehnologia sunt cele care au efecte asupra stării noastre fizice, de la dispozitivele de monitorizare a sănătăţii, cum sunt brăţările de fitness, ceasurile inteligente – care pot să ne măsoare pulsul, paşii, somnul), până la cele mai complexe, care pot chiar să prevină un infarct. Dar nu ezită să atragă atenţia că până şi aceste gadgeturi pot avea efecte negative, cum ar fi căderea în extrema în care devenim obsedaţi de toate aceste monitorizări, care ar putea duce până la ipohondrie.

Suntem așadar mai uituci, mai anxioși, mai vulnerabili, înțelegem mai greu și suntem mai puțin atenți. Chiar nu sunt și efecte pozitive? Ba da! Avem spirit de observație mai bine antrenat și suntem mai creativi. Ne-am putea analiza multe obiceiuri cotidiene pentru a observa dacă ne-au fost, într-un fel sau altul, influenţate de tehnologie. Suntem în continuă trasformare. O transformare care merită urmărită pentru a putea alege ce avem nevoie şi ce nu din acest univers al tehnologiei, creat de noi și la care este imposibil să renunţăm.

 

Articol apărut în numărul 2 al revistei Bucharest Gentleman

 

Credit foto: pixabay.com

 

 

Written By
More from Raluca Abrihan

Distanța dintre real și virtual

Să faci “Turul Franţei” din propria sufragerie, pedalând pe o bicicletă de...
Read More

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *