Efectul Enescu

capucon_0909_eftenie3

Efectul de fluture definește acel fenomen prin care o mică întâmplare poate determina evenimente majore și avea consecințe neașteptate, așa cum bătaia din aripi a unui fluture poate declanșa un uragan. Dacă aplicăm această metaforă unui eveniment cultural, iar bătaia de aripi devine mișcarea unui arcuș pe corzile viorii, atunci efectele cresc în intensitate –„uraganul” e imaginea unei țări, businessul local sau chiar educația unei generații. Așa am putea rezuma influența celui mai important eveniment cultural organizat în românia, Festivalul George Enescu, și a „fratelui” său mai mic, concursul George Enescu. Pentru că, dincolo de faptul că aduc magia muzicii în capitală, evenimentele au schimbat cu pași mici, poate, dar siguri, o parte din lumea noastră.

 

Turism și business

 Din estimările organizatorilor, 15-20% din publicul Festivalului vine din străinătate, iar procentul este în creștere. Aproximativ 20.000 de străini au venit în 2015 special pentru eveniment, ceea ce poate însemna cheltuieli de milioane de euro de-a lungul celor trei săptămâni cât durează acesta. „Festivalul este deja inclus în pachete de turism cultural care sunt vândute în străinătate de către agenții. sunt pachete care includ și vizite în alte locuri din țară, deci de efect nu beneficiază doar Bucureștiul”, arată Oana Marinescu, Director de comunicare al Festivalului Enescu „Agenții internaționale de turism ne abordează pentru a rezerva cu peste un an înainte bilete la acest eveniment. Este însă adevărat că acest lucru ar putea fi dezvoltat mai mult și de către agențiile de turism din românia”, adaugă Mihai Constantinescu, Director Executiv al Festivalului și concursului Enescu. organizatorii ar vrea ca operatorii turistici și comerciali să-și dezvolte pachete de servicii și de promovare adaptate evenimentului.

Bucureștiul

În timpul evenimentelor, schimbările sunt evidente: piețe care răsună de muzică și, poate, mai multă lume elegantă. De câțiva ani însă, proiectul București creativ și-a propus să atingă și entități din afara universului muzicii și să implice publicul, artiștii, instituțiile sau companiile și ONGurile în mod activ. S-au făcut evenimente și transmisii live în aer liber până în sectorul 3, cafenelele au creat meniuri speciale, artiști au expus opere inspirate de Enescu etc. „Ar fi poate şi mai spectaculos dacă întreg Bucureştiul ar deveni o „capitală muzicală” în perioada Festivalului. Aşteptăm o reacție şi a altor sectoare şi operatori culturali”, punctează Constantinescu.

 

Un alt fel de identitate

Festivalul și Concursul Enescu par să ne ofere cadou cel puțin câteva săptămâni în care suntem mândri de capitală și de țară. În contextul în care lucrurile negative pe care le spunem noi înșine despre românia sunt foarte numeroase, oana Marinescu, director de comunicare al Festivalului și Concursului, vorbește despre puterea celor două evenimente culturale de a ne construi altă identitate. „cea mai importantă influență pe care o are Festivalul Enescu este asupra propriei noastre identități, atât ca indivizi, cât și ca țară și ca societate”, spune ea. „Este o  afirmare a identității noastre creative și frumoase, pornind de la muzica și modelul pe care ni le-a lăsat un om de geniu – George Enescu. Festivalul spune o poveste frumoasă despre românia și despre români, o poveste care este autentică și care ne situează la nivel internațional, într-un loc de frunte. El dă acces românilor la acea zonă a identității lor pe care cotidianul mult prea dur și sumbru o ascunde. Aceasta este o parte din magia sa”.

Fiecare mare orchestră invitată interpretează o lucrare de Enescu, ceea ce înseamnă promovarea patrimoniului cultural –însuși scopul Festivalului. „Uneori este vorba de o primă descoperire a marelui nostru compozitor. Dar nu o dată s-a întâmplat ca mari artiști să se îndrăgostească de Enescu după această primă descoperire”, spune Oana Marinescu. Ea dă exemplul dirijorului Vladimir Jurowski, care l-a descoperit pe Enescu în 2009, pentru ca apoi în 2014 să ducă simfonia a III-a la Londra, într-un concert care a ridicat sala în picioare. Din 2015, Vladimir Jurowski este directorul artistic al Festivalului Enescu.

Despre spații și lipsuri

Festivalul și concursul se desfășoară în puținele săli potrivite unor concerte de muzică clasică de nivel internațional – Ateneul, Sala Palatului. Organizatorii au făcut demersuri pentru proiectul construcției unei săli și nu renunță, „chiar dacă, după atâția ani, la nivel instituțional, nu s-a întâmplat încă nimic semnificativ”, spune Constantinescu. „Potențialul cultural și social al Festivalului Enescu este mare, așa că sperăm ca, în timp, să apară și un investitor care să își asume să investească masiv în cultură și să aibă interesul pentru construcția unei săli de concerte”. Pe de altă parte, Festivalul a contribuit deja decisiv la îmbunătățirea acusticii sălii Palatului prin instalarea unui sistem performant de captare a sunetelor, adus din Olanda.

Specificul evenimentului (prestigiu, finanțare în proporție de 70% din fonduri guvernamentale) are avantaje, dar pune și anumite „piedici”. Oana Marinescu mărturisește că „mai avem de lucru cu oameni care trebuie să înțeleagă  ce este acest Festival, de ce merită să se investească în el, de ce trebuie să lase la o parte populismul și lovitul la glezne, pentru a susține un astfel de proiect. De asemenea, este uneori o dificultate să explicăm sponsorilor că sunt anumite lucruri pe care le pot face la alte evenimente, dar aici nu sunt posibile”.

Credit foto: Vlad Eftenie

 

Selecție din articolul apărut în numărul 3 al revistei Bucharest Gentleman, cu tema „Muzica schimbă lumea”, pe care îl găsiți în magazinul nostru online

Written By
More from Iulia Stancu

Medic cu un plan

Din punct de vedere geografic, parcursul său profesional pare un turneu al...
Read More

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *