James Stewart, gentlemanul perfect

stewart

Sigur, Jimmy Stewart a câştigat Oscarul pentru Cel Mai Bun Actor în 1941 cu The Philadelphia Story, o poveste romantică, cu un trio de prieteni vorbăreţi şi o „prinţesă de gheaţă” care descoperă abia în final cât de bine este să fii doar o fiinţă umană. Era deja cunoscut din filmele lui Frank Capra, „You Can’t Take It With You” (1938) şi „Mr. Smith Goes to Washington” (1939). Înalt, slab, însă cu prestanţă, actorul îşi găsise un stil al său. Ezitările şi bâlbâielile cu care îşi rostea replicile, adică modul lui particular de a obţine umorul şi emoţia (o să vedem peste ani buni asta la „urmaşul” său, Hugh Grant) l-au apropiat de publicul larg. Un domn amabil, un om de treabă, personajul mereu cu decalog moral la purtător. Fermecător în costume de toate felurile şi materialele, pentru toate anotimpurile. Cu sau fără pălărie. Desigur, frumoasa poveste romantică din The Shop Around the Corner (povestea de aici, din filmul acesta din 1940, o să o vedem reasamblată, remasterată în filmul Norei Ephron, „You’ve Got Mail”) îi cimentează faima. Bărbatul perfect cu care să te măriţi.

Însă noi nu vrem să vă vorbim despre Stewart cel de aici, nici de cel de mai târziu, când capătă şi mai multă distincţie o dată cu vârsta – pentru că a fost actor de cursă lungă – sau cu un număr mic de kilograme în plus, din „Harvey” (căutaţi-l, filmul este delicios!) sau peliculele lui Hitchcock, „Rear Window”, „The Man Who Knew Too Much”, „Vertigo” – în toate cu pălăria lui distinctivă.

Ci, mai ales, pentru că suntem în luna decembrie, a sărbătorilor de iarnă, despre filmul său din 1946, „It’s a Wonderful Life”. Rol înduioşător, cel mai celebru film de Crăciun. El este aici funcţionar de bancă, fiu drept şi demn, soţ, tată vesel şi prezent. Viaţa e bună când toate îşi urmează drumul lor firesc. Fiecare din oraşul american îşi ştie locul şi rostul. Anotimpurile se rotesc, viaţa îşi continuă mersul, iar anii sunt buni. Când are loc o criză însă, atunci când unchiul său nu se mai descurcă cu banca familiei şi aceasta riscă să intre în faliment şi să rişte economiile tuturor din localitate, el, disperat, vrea să se sinucidă. Noroc cu Clarence, un înger de categoria a II-a care îi va reda încrederea în el, în spiritul sărbătorii şi forţa comunităţii. O comedie populară şi populistă, chiar şi acum emoţionantă, o lecţie de viaţă pentru noi toţi. Căci – învaţă eroul pe pielea lui – Cum ar fi lumea fără el? Ce ar fi în absenţa sa universul lui cunoscut?

Se spune că de fiecare dată când sună un clopoţel, un înger îşi câştigă aripile. Le va primi şi acest Clarence bonom de aici, pentru că ştie cum să îi arate bunului George Balley interpretat cu căldură şi sinceritate de James Stewart că este util, că are locul său, să îi arate care este însemnătatea prieteniei, a familiei, a cuvântului dat, a căldurii sufleteşti. Mesajul perfect (nu numai) pentru Sărbători. Căutaţi filmul, vă veţi convinge. Iar actorul vă va rămâne mai degrabă aici în amintire, râzând cu părul atârnând în ochi, îmbrăţişându-şi familia.

Foto: Pinterest

More from Cristina Zaharia

Sidney Poitier sau Domnul Tibbs

Filmul In the Heat of the Night începe cu cântecul-titlu, cu vocea...
Read More

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *