Distanța dintre real și virtual

augmented-reality-pixabay

Să faci “Turul Franţei” din propria sufragerie, pedalând pe o bicicletă de fitness, sau să zbori deasupra Parisului la 50 de ani distanţă după ce întreaga umanitate a dispărut – sunt doar câteva exemple, luate la întamplare, dintre experienţele pe care le poate oferi VR-ul (virtual reality).

Realitatea Virtuală are multe de oferit și are pretenţia de a fi considerată una dintre tehnologiile momentului. o industrie care promite venituri de peste 160 de miliarde de dolari în următorii trei ani şi care va avea un impact incontestabil în nenumărate alte domenii, de la divertisment, până la turism sau retail. cum să îi negi acest titlu când una dintre imaginile emblematice ale tehnologiei este aceea în care Mark Zuckerberg, creatorul Facebook, îşi face apariţia la târgul de tehnologie Mobile Wold Congress (MWc) în 2016 și se plimbă într-o mare de oameni, toţi cu ochii acoperiţi de ochelarii Samsung Gear Vr?

Cu toate că se prezintă ca tehnologia momentului, VR-ul a început să prindă contur încă de prin anii ’50. Sensorama este primul dispozitiv oarecum apropiat de ceea ce numim astăzi VR. Acesta era un dispozitiv multimedia, ce funcţiona sub forma unui teatru interactiv şi semăna mai degrabă cu jocurile arcade, apărute în anii ’80 (care funcţionau cu monede folosite, spre exemplu, pentru a juca faimosul Pacman) . un astfel de prototip a fost realizat în 1957 de către Morton Heilig, dar patentat abia în 1962.

Jocul din Sensorama îi oferea utilizatorului posibilitatea de a “călători” cu o motocicletă pe străzile din Brooklyn. Imaginile din jur apăreau în format 3D, iar jucătorul simţea vântul şi mişcările motocicletei şi chiar mirosul străzilor pe care trecea virtual. Au urmat apoi alte dispozitive similare, care deveneau tot mai performante, de la an la an. În 1991 erau prezentaţi primii ochelari de realitate virtuală, Sega Vr, folosiţi în special pentru jocurile arcade. Aceştia erau dotaţi cu un ecran LCD, căşti stereo şi aveau chiar şi senzor de mişcare. Produsul urma să fie lansat pe piață doi ani mai târziu, la preţul de 200 de dolari, dar în cele din urmă a rămas doar la stadiul de prototip. Au mai fost apoi şi alte încercări similare, dar în anii ’90 companiile It nu puneau mare preţ pe acest gen de tehnologie, drept urmare dezvoltarea ei a cam stagnat. Probabil că singurul domeniu în care proiectele VR au continuat să evolueze, chiar și în acea perioadă de stagnare, a fost cel al simulatoarelor de zbor, dar aici este deja o cu totul altă poveste. Vrem ca în acest articol să aruncăm o privire asupra produselor VR dedicate în special industriei de divertisment – ochelarii VR. Iar compania care a adus aceste produse în zona de mainstream este Google, prin Cardboard – dispozitiv de tipul DIY (do it yourself, adică pe care îl asamblezi singur), realizat doar din carton şi două lentile, așa încât orice smartphone te poate ajuta să ai o experiență VR. Este evident o variantă low-cost (preţul acestor ochelari este de circa 10 dolari). Pe lângă Cardboard, Google mai are în portofoliu și ochelarii Daydream View, care funcționează pe acelaşi principiu.

Trecând însă la produsele cu adevărat performante în domeniu, un prim exemplu este Oculus Rift. Primele astfel de dipozitive au fost puse în vânzare către publicul larg la începutul anului trecut. Preţul lor este de aproximativ 3.800 de lei. Oculus rift este un proiect dezvoltat de Palmer Luckey, lansat prin intermediul platformei de finanţare Kickstarter. Compania producătoare a fost achiziţionată în 2014 de Facebook, cu suma de 2 milioane de dolari. Dispozitivul are o rezoluţie de 2.160 x 1.200 (display olED), funcţionează la 233 de milioane de pixeli pe secundă, cu o rată de refresh de 90hz, are un câmp de vizualizare de 110 grade şi o zona de urmărire de 5×11 paşi. recent a fost lansat şi setul de controllere pentru Oculus, ceea ce face ca paleta jocurilor disponibile pentru aceşti ochelari să se mărească destul de mult.

HTC Vive sunt ochelarii realizaţi de compania taiwaneză producătoare de telefoane, împreună cu producătorul de jocuri Vive. Ochelarii au o rezoluţie de 2.160×1.200 (display olED) pixeli, o rată de refresh de 90hz, câmp de vizualiare de 110 grade şi zona de urmărire de 15×15 paşi. Preţul lor este de circa 5.300 de lei, iar întregul set include două controllere wireless şi senzorii pentru poziţionarea 3D.

Sony Playstation Vr, lansat recent şi în România, este gadgetul care va face trecerea de la ochelari VR ca produse de lux, la dispozitive accesibile şi marii mase. Aceşti ochelari vin cu specificaţii similare celor descrişi mai sus (rezoluţie 1920×1080, câmp de vizualizare de 100 grade, rata de refresh de 90hz, senzor de mişcare six Axis), dar la un preţ mai mic, de aproximativ 400 de dolari. Totuşi, aceştia au nevoie de un accesoriu în plus pentru a funcţiona, Play station camera, care mai adaugă un cost de câteva zeci de dolari. Alte detalii interesante legate de acest produs: sunt peste 230 de dezvoltatori de jocuri din întreaga lume care lucrează la crearea de conţinut pentru Playstation VR; dispune de modul cinema, care înseamnă că, pe lângă accesul la toate jocurile video disponibile pentru Playstation 4 şi alte caracteristici ale Ps4 (precum share Play şi live), utilizatorii vor putea să vadă poze şi videoclipuri la 360 de grade, ceea ce le va da senzaţia că se află în mijlocul acelor imagini.

Nu putem să încheiem această inşiruire fără să amintim şi de faimosul Samsung Gear VR, care, de altfel, a fost după Zuckerberg, cea mai importantă vedetă din imaginea de la MWC, descrisă mai sus. Dispozitivul a căpătat destul de multă popularitate în ultima vreme, mai ales datorită preţului mic, în comparaţie cu alte produse VR (spre exemplu, pe site-urile locale de retail poate fi găsit la circa 399 de lei). Funcţionează doar cu anumite modele de smartphone-uri samsung şi, bineînţeles, calitatea imaginilor redate depinde şi de calitatea telefonului. cel mai recent model vine cu cateva îmbunătăţiri față de cele lansate în 2015 – este mai uşor şi are vizualizare de 101 grade. Dar, la fel ca cei produşi de Google oferă alt gen de experienţe VR, spre deosebire de headset-urile dedicate jocurile video.

În final, mai adăugăm câteva nume, mai puţin populare momentan, dar care sunt legate de proiecte interesante și promit să aducă, în timp, îmbunătăţiri spectaculoase în industria VR – de pildă, Microsoft hololens promite să îmbine realitatea virtuală cu cea augumentată, iar Fove 0, spre deosebire de Oculus rift şi Playstation VR, este dotat cu un senzor de urmărire a privirii (eye-tracking). Razer osVr hDK 2 este dedicat în special dezvoltatorilor de aplicaţii VR.

Written By
More from Raluca Abrihan

Un nou an “wearable” – Ghid de smartwatch-uri

Îți dai seama că smartwatch-urile sunt făcute pentru bărbați când le vezi...
Read More

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *